Șederea străinilor în România
În practică, aceste proceduri pot deveni complexe, mai ales atunci când apar neclarități legate de documente, termene sau de interpretarea scopului șederii. În astfel de situații, asistența unui avocat cu experiență în drept administrativ și contencios administrativ este esențială.
Vezi serviciile de contencios administrativTipuri de vize de lungă ședere
Vizele de lungă ședere se acordă cetățenilor străini care doresc să locuiască în România pentru o perioadă mai lungă. În funcție de scopul șederii, există mai multe categorii:
Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă
Viza pentru angajare în muncă se acordă în condițiile legale corespunzătoare categoriei de lucrător. OUG nr. 32/2026 a introdus platforma WorkinRomania.gov.ro și cererea unică, dar nu a înlocuit imediat, din aprilie, toate procedurile vechi. Art. 48 a prevăzut până la 7 august 2026 o etapă de înregistrare/autorizare și testare; IGI a anunțat lansarea platformei la 7 august 2026.
Art. 49–51 păstrează reguli tranzitorii pentru anumite cereri depuse ori programate și pentru avizele, vizele și prelungirile de ședere aferente. Pentru avizele acoperite de art. 49 alin. (3), viza poate fi solicitată în 180 de zile de la obținerea avizului. Schimbarea angajatorului are reguli distincte. Procedura se stabilește după categoria lucrătorului, data și stadiul dosarului.
În comunicatul din 15 septembrie 2026, IGI a anunțat dezactivarea temporară a fluxurilor de înregistrare și autorizare a angajatorilor și a cererii unice D/AM2, ca urmare a suspendării judiciare a Ordinului nr. 1073/2026 privind ocupațiile deficitare. Aceasta nu înseamnă oprirea tuturor funcționalităților. Înainte de depunere se verifică ultimele instrucțiuni IGI și fluxul efectiv disponibil.
Printre condițiile verificate, în funcție de regimul aplicabil, se numără:
- Angajatorul funcționează legal în România și și-a achitat la zi obligațiile către bugetul de stat;
- Străinul îndeplinește condițiile de pregătire profesională, experiență și autorizare cerute pentru postul respectiv;
- Străinul este apt din punct de vedere medical și nu are antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfășoare;
- Angajarea se încadrează în contingentul anual de lucrători străini nou-admiși, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Viza de lungă ședere pentru activități comerciale
Se acordă străinilor care sunt sau urmează să devină asociați ori acționari ai unor societăți din România, cu atribuții de conducere și administrare, pe baza unui plan de afaceri avizat de autoritatea competentă.
Viza de lungă ședere pentru alte scopuri
Se acordă, la cerere, de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care străinii își au reședința sau domiciliul, următoarelor categorii:
- Celor desemnați ca administratori ai unei societăți;
- Celor detașați de o companie străină cu sediul într-un stat membru al Organizației Mondiale a Comerțului la o reprezentanță, sucursală sau filială a sa din România ori la o societate românească al cărei asociat sau acționar este compania străină;
- Celor detașați de un angajator cu sediul în străinătate la o persoană juridică din România, în baza unui contract de prestări de servicii încheiat între cele două părți;
- Celor al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state.
Viza de lungă ședere pentru membrii de familie ai cetățenilor români
Membrii de familie ai cetățenilor români solicită viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei direct la misiunile diplomatice sau oficiile consulare române, în condițiile art. 46 alin. (16)–(18) OUG nr. 194/2002. Categoriile includ:
Se prezintă certificatul de căsătorie românesc ori transcris în condițiile legii sau documentele care dovedesc rudenia, parteneriatul ori rezidența în alt stat membru, după caz. Viza poate fi refuzată pentru o căsătorie de conveniență constatată anterior în condițiile legii ori pentru bigamie sau poligamie. Dreptul de ședere al soțului străin la data căsătoriei în România nu este o condiție generală suplimentară în această listă de eligibilitate.
Viza și prelungirea dreptului de ședere sunt proceduri distincte. După intrare se verifică separat condițiile și documentele pentru permisul de ședere, inclusiv cele din art. 62 OUG nr. 194/2002; eligibilitatea pentru viză nu garantează automat prelungirea.
- Străinii căsătoriți cu cetățeni români;
- Partenerii necăsătoriți care conviețuiesc cu cetățeni români necăsătoriți și au cel puțin un copil împreună;
- Copiii cetățeanului român, ai soțului/soției sau ai partenerului, inclusiv cei adoptați: sub 21 de ani; ori aflați în continuarea studiilor și care nu au depășit 26 de ani; ori adulți care nu se pot întreține singuri din motive medicale;
- Rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia;
- Părintele străin al unui cetățean român minor, dacă dovedește întreținerea minorului sau îndeplinirea regulată a obligației de plată a pensiei de întreținere;
- Membrii de familie străini ai cetățenilor români care dovedesc înregistrarea cu drept de rezidență în alt stat membru în această calitate.
Viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei
Poate fi acordată membrilor de familie ai străinilor care au un drept de ședere temporară sau permanentă, precum și ai refugiaților recunoscuți de statul român. Reîntregirea familiei poate fi solicitată pentru:
- Soț sau soție;
- Copiii minori necăsătoriți ai titularului dreptului de ședere și ai soțului sau soției, inclusiv copiii adoptați în comun;
- Copiii minori necăsătoriți, inclusiv cei adoptați, ai titularului dreptului de ședere, dacă sunt în întreținerea efectivă a acestuia;
- Copiii minori necăsătoriți, inclusiv cei adoptați, ai soțului sau soției titularului dreptului de ședere, dacă sunt în întreținerea efectivă a acestuia.
Viza de lungă ședere pentru activități economice
Se acordă străinilor care urmează să desfășoare activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale, potrivit legii privind activitățile economice desfășurate de persoanele fizice.
Viza de lungă ședere pentru studii
Poate fi acordată străinilor, la cerere, în limita locurilor stabilite potrivit legii, de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul.
Viza de lungă ședere pentru activități umanitare sau religioase
Se acordă străinilor, la cerere, de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul.
Permise de ședere
După obținerea vizei de lungă ședere sau, în anumite condiții, direct, cetățenii străini pot solicita permise de ședere pentru a locui legal în România. Procedura de eliberare sau prelungire este administrativă și presupune respectarea strictă a condițiilor prevăzute de legislația privind regimul străinilor.
În funcție de scopul șederii, legislația prevede mai multe categorii de permise de ședere:
- Permis de ședere pentru studii – pentru cetățenii străini înmatriculați la instituții de învățământ din România;
- Permis de ședere pentru reîntregirea familiei – pentru membrii de familie ai cetățenilor români sau ai străinilor care au un drept de ședere valabil;
- Permis de ședere în scop de muncă – pentru cetățenii străini care desfășoară activități profesionale în România;
- Permis de ședere pe termen lung – pentru străinii care au locuit legal și continuu în România în ultimii 5 ani.
De ce este util un avocat în procedurile de vize și permise de ședere
Procedurile privind vizele și permisele de ședere implică relația directă cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) și cu alte autorități competente. Un avocat vă poate sprijini în următoarele etape:
- Analiza situației juridice – identificarea tipului corect de viză sau permis de ședere și a condițiilor legale aplicabile;
- Pregătirea dosarului – verificarea documentelor, a traducerilor legalizate, a declarațiilor și a formularelor cerute de lege;
- Asistență și reprezentare – în relația cu autoritățile administrative competente;
- Contestarea deciziilor – formularea și susținerea contestațiilor împotriva refuzului de eliberare sau prelungire, inclusiv în contencios administrativ.
Probleme frecvente întâlnite în practică
În activitatea practică apar adesea situații precum:
- Respingerea cererii din motive formale;
- Neîndeplinirea condițiilor legale;
- Depunerea incompletă a documentelor;
- Depășirea termenelor pentru prelungirea permisului;
- Obligația de părăsire a teritoriului României.
În aceste cazuri, reacția rapidă și formularea corectă a demersurilor legale sunt esențiale.
Contestarea deciziilor IGI
Deciziile emise de Inspectoratul General pentru Imigrări pot fi contestate în condițiile prevăzute de lege, inclusiv în fața instanței de contencios administrativ. Procedura presupune respectarea unor termene stricte și formularea argumentelor juridice corespunzătoare.
Mai multe despre contenciosul administrativCând este recomandat să apelați la un avocat
Este indicat să solicitați asistență juridică:
- Înainte de expirarea vizei sau a permisului de ședere;
- În cazul refuzului de eliberare sau prelungire;
- În situații speciale, precum schimbarea scopului șederii, pierderea documentelor sau probleme administrative;
- La schimbarea condițiilor de ședere sau a situației personale.
Procedurile privind vizele și permisele de ședere au implicații directe asupra dreptului de a locui și de a munci în România. O abordare juridică incorectă poate avea consecințe serioase.
Întrebări frecvente
Ai și alte întrebări?Când trebuie depusă cererea de prelungire a dreptului de ședere?
Cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere, la formațiunea teritorială a IGI în raza căreia locuiți. O cerere depusă prea târziu poate duce la pierderea dreptului de ședere.
Ce este dreptul de ședere pe termen lung?
Se poate acorda străinilor care au locuit legal și continuu în România în ultimii 5 ani, cu absențe de cel mult 6 luni consecutive și 10 luni în total. Permisul se eliberează pe 5 ani, respectiv pe 10 ani pentru membrii de familie ai cetățenilor români.
Pot contesta refuzul IGI?
Da. Deciziile IGI privind dreptul de ședere pot fi atacate la instanța de contencios administrativ, în termene scurte, care curg de la comunicarea deciziei. Excepție face refuzul prelungirii șederii acordate prin viză de scurtă ședere, care nu poate fi contestat.
Ce s-a schimbat în 2026 pentru angajarea străinilor?
Prin OUG nr. 32/2026, avizul de angajare a fost înlocuit de o procedură digitală pe platforma WorkinRomania.gov.ro: angajatorul se înregistrează, publică o ofertă fermă și depune o cerere unică. Contingentul anual de lucrători străini se păstrează.
